Grigore Leşe - "Noi, românii, ne regăsim cel mai bine în cultura tradiţională. Aşa e firea noastră!" Dar ne mai cunoaştem oare cultura, istoria, valorile? Putem distinge realitatea actuală prin ceaţa dezinformării permanente ce ne înconjoară? Dacă nu, avem mereu o a doua şansă, totul e să vrem să aflăm.

Blog despre noi Headline Animator

Se afișează postările cu eticheta traditii si sarbatori romanesti. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta traditii si sarbatori romanesti. Afișați toate postările

sâmbătă, 1 ianuarie 2011

Traditii si sarbatori romanesti - Sorcova - Obicei de Anul Nou. La Multi Ani celor ce-si sarbatoresc onomastica astazi, 1 Ianuarie de Sfantul Vasile!

In preajma Anului Nou, romanii se pregatesc pentru trecerea pragului dintre ani. Datinile si obiceiurile legate de familie si idealuri reprezinta credinte si mituri stravechi, componente ale culturii noastre traditionale. Ideea înnoirii timpului supravietuieste in calendarul popular, unde "sfintii" sunt tineri, maturi si batrâni, dupa cum s-au împartit sarbatorile. Cei de la inceputul anului sunt tineri (Sfântul Vasile, Dragobete, Sângiorz), la mijlocul anului sunt maturi (Sfântul Ilie, Sfânta Maria), iar ultimii sarbatoriti sunt, fara exceptie, batrâni (Mos Nicolae, Mos Ajun, Mos Craciun).

Unul dintre obiceiurile traditionale de Anul Nou este mersul cu Sorcova, in dimineata zilei de 1 ianuarie. Acest obicei este foarte vechi si este raspandit pe tot cuprinsul tarii, fiind practicat indeosebi de copii de la 3-4 ani pina la 12-13 ani. Exista zone ale tarii unde cu Sorcova merg numai baietii, iar in altele numai fete. Adesea copiii merg cite doi, alteori merge doar unul singur, colindindu-se doar membrilor familiei sau unui grup de vecini. Cei carora le este adresata urarea sint atinsi ritmic cu sorcova pe tot timpul rostirii textului. Sorcova poate fi de mai multe feluri, in trecut fiind folosita o crenguta inmugurita de pom roditor, in special, de mar dulce. Astazi insa este confectionata cel mai adesea dintr-un bat in jurul caruia s-au impletit flori de hartie colorata.

In momentul in care incep a se rosti versurile, Sorcova este inclinata in directia persoanei careia ii sunt adresate toate urarile, Sorcova jucand rolul unei baghete magice, inzestrate cu capacitatea de a transmite putere, tinerete, sanatate si belsug celui vizat; versurile sunt foarte sugestive in acest sens. Textul Sorcovei aminteste intr-o oarecare masura cel al unei vraji, care nu face altceva decat sa sporeasca efectul miscarii Sorcovei (varianta):

“Sorcova, vesela,
Sa traiti, sa-mbatraniti,
Ca un mar, ca un par
Ca un fir de trandafir.
Ca merii, ca perii,
In mijlocul verii;
Ca vita de vie
La Sfanta Marie
Tare ca piatra,
Iute ca sageata
Tare ca fierul
Iute ca otelul.
Vacile laptoase,
Oile lanoase,
Porcii unsurosi
Copii sanatosi.
Cate cuie sunt pe casa
Atatia galbeni pe masa.
La anul si la multi ani!”







Deasemenea, pe data de 1 ianuarie, este serbat Sfantul Vasile cel Mare. Mai mult de 600.000 de romani isi  sarbatoresc onomastica astazi, in  prima zi a Anului Nou, potrivit datelor furnizate de Ministerul Administraţiei şi Internelor. Asa ca, La Multi Ani celor ce-si sarbatoresc onomastica astazi, de Sfantul Vasile!

marți, 30 noiembrie 2010

Tradiţii şi sărbători româneşti – 30 noiembrie – Sfântul Andrei şi Ziua Lupului

La Mulţi Ani celor ce-şi sărbătoresc onomastica astăzi, 30 noiembrie de Sfantul Andrei!

Cu totul întâmplător (sau poate că tocmai  nimic nu este întâmplător), abia în timpul nopţii trecute am reuşit să găsesc suficientă energie dar şi dispoziţie sufletească  pentru a face în sfârşit primele postări pe acest blog, proiectat de luni bune şi creat  încă de acum o săptămână.

Cititnd mai multe informaţii despre sărbatoarea de azi, referitoare atât la însemnătatea religioasă cât şi la obiceiurile şi tradiţiile populare româneşti  practicate încă în unele zone ale ţării, am descoperit ca  “Blog despre noi”  şi-a făcut apariţia în noaptea de 29/30 noiembrie când, se spune în popor că ordinea cosmică este răsturnată şi lumea celor vii se întrepătrunde cu lumea spiritelor (vreau să cred că cel puţin un pic de spirit eminescian şi-a lăsat amprenta pe aici şi va continua să trezească în fiecare dintre voi adevarata conştiinţă românească :)).

Ziua de 30 era odinioară numită şi ziua Lupului., iar multe din ritualurile precreştine dacice din ajunul şi ziua respectivă se leagă de lupi. Dacii venerau Lupul avându-l ca simbol pe steagul lor de luptă. Aceste tradiţii s-au pierdut in timp, fiind înlocuite cu noua sărbătoarea creştină a Sfântului Andrei, care este considerat ocrotitorul spiritual al tuturor românilor. Apostolul Andrei este cel care a propovăduit creştinismul pe meleagurile geto-dacice din Dobrogea.

Spiritul autentic românesc este unul deosebit de complex, plin de energia strămoşilor daci, cu adânci credinţe în existenţa unei lumi spirituale, cu tradiţii şi obiceiuri incrustate parcă în subconştient (un exemplu bun este dansul caluşarilor) şi totodată este un spirit iertător, dornic de înţelegere şi pace, adică esenţa creştină  De aceea sărbătoarea Sfântului Andrei poate fi privită ca una reprezentativă, în care se împletesc de toate, de la sincere şi pioase rugăciuni până la obiceiuri arhaice încă păstrate prin diverse cătune rupte de lume.

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...